Amețeala poate descrie senzații diferite: impresia că încăperea se rotește, instabilitate la mers, senzație de „cap ușor” sau apropierea unui leșin. Diferența este importantă, deoarece cauzele pot varia de la deshidratare și scăderea temporară a tensiunii arteriale până la probleme ale urechii interne, efecte adverse ale medicamentelor sau afecțiuni neurologice și cardiovasculare. Modul în care începe episodul și simptomele asociate oferă indicii utile pentru stabilirea cauzei.
Un episod scurt apărut după ridicarea bruscă din pat nu are aceeași semnificație precum amețeala severă instalată brusc și însoțită de dificultăți de vorbire. De aceea, nu este suficient să urmărești doar intensitatea. Frecvența, durata, factorii declanșatori și starea generală de sănătate contează atunci când trebuie decis dacă amețeala poate fi monitorizată sau necesită evaluare medicală.
Deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale
Un aport insuficient de lichide, transpirația abundentă, febra, vărsăturile sau diareea pot favoriza deshidratarea. În aceste situații, amețeala poate fi însoțită de sete, slăbiciune, gură uscată sau urină mai închisă la culoare.
O altă situație este scăderea tensiunii arteriale la schimbarea poziției corpului. Dacă te ridici rapid după ce ai stat întins sau așezat, poți avea pentru câteva secunde senzația de instabilitate ori de vedere întunecată. Episoadele frecvente, căderile sau pierderea stării de conștiență necesită însă investigații.
Problemele urechii interne pot produce vertij
Atunci când persoana simte că ea sau obiectele din jur se rotesc, este vorba mai degrabă despre vertij. Urechea internă are un rol esențial în menținerea echilibrului, iar anumite tulburări ale sistemului vestibular pot declanșa astfel de episoade.
În unele cazuri, vertijul apare la anumite mișcări ale capului, precum întoarcerea în pat sau privirea în sus. Alteori poate fi asociat cu greață, vărsături, zgomote în urechi sau modificări ale auzului. Diagnosticul nu ar trebui stabilit exclusiv pe baza simptomelor descrise online, deoarece există mai multe afecțiuni care pot produce manifestări asemănătoare.
Glicemia scăzută și perioadele lungi fără mâncare
Scăderea glicemiei poate provoca amețeală, tremur, transpirații, slăbiciune, palpitații sau dificultăți de concentrare. Situația este deosebit de importantă pentru persoanele cu diabet care utilizează anumite tratamente ce pot favoriza hipoglicemia.
La persoanele fără diabet, senzația de slăbiciune după perioade lungi fără alimente nu demonstrează automat existența hipoglicemiei. Dacă episoadele se repetă, este preferabilă evaluarea medicală în locul presupunerii că problema este cauzată exclusiv de alimentație.
Anemia poate fi însoțită de amețeală
Anemia înseamnă că organismul nu dispune de suficiente globule roșii sănătoase sau de suficientă hemoglobină pentru transportul normal al oxigenului. Amețeala poate apărea împreună cu oboseală, paloare, slăbiciune, palpitații sau dificultăți de respirație la efort.
Cauzele anemiei sunt diverse, iar deficitul de fier este doar una dintre ele. Administrarea suplimentelor cu fier fără analize și recomandare medicală nu este o soluție potrivită pentru orice persoană care se confruntă cu amețeli.
Unele medicamente pot avea acest efect
Amețeala poate apărea ca reacție adversă la anumite medicamente, inclusiv unele utilizate pentru tensiunea arterială, anxietate, tulburări de somn sau alte afecțiuni. Riscul poate fi influențat și de asocierea mai multor tratamente.
Dacă amețeala a început după introducerea unui medicament nou sau după modificarea dozei, discută cu medicul sau farmacistul. Tratamentul prescris nu trebuie întrerupt sau modificat din proprie inițiativă, mai ales în cazul medicamentelor utilizate pentru afecțiuni cronice.
Când amețeala trebuie evaluată rapid
Amețeala merită investigată dacă este persistentă, revine frecvent, se agravează, interferează cu mersul sau activitățile obișnuite ori nu are o explicație evidentă. Medicul poate verifica tensiunea arterială, medicamentele utilizate, echilibrul și funcția neurologică și poate recomanda analize sau alte investigații în funcție de context.
Există și situații care pot reprezenta urgențe. Amețeala instalată brusc împreună cu slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, asimetrie facială, dificultăți de vorbire, vedere dublă, durere toracică, dificultăți importante de respirație, leșin sau o durere de cap bruscă și neobișnuit de severă necesită ajutor medical imediat.
Până la clarificarea cauzei, evită șofatul, urcatul pe scară sau folosirea utilajelor atunci când ești amețit. Notează când apar episoadele, cât durează, ce făceai înainte și ce alte simptome le însoțesc. Amețeala are numeroase cauze și nu trebuie interpretată automat ca semnul unei boli grave, dar nici ignorată atunci când persistă sau se repetă. Informarea corectă și evaluarea realizată de un profesionist medical pot identifica problema și tratamentul potrivit, iar simptomele severe sau instalate brusc trebuie tratate ca o posibilă urgență.